Lucrări ale prof. dr. ing. Traian Negrescu prezentate la Academia Franceză de Științe (II): „Considerații asupra relațiilor de echilibru ale oxizilor de fier în zgurile cuptoarelor de afinare”

The papers of Prof. Dr. Ing. Traian Negrescu presented at the French Academy of Sciences (II): „About the equilibrium relationship  of  the iron oxides in the slags of refining furnaces”

Ing. Duță Vasile

Introducere: Prezentul articol  „Considerații asupra relațiilor de echilibru ale oxizilor de fier în zgurile cuptoarelor de afinare” este o lucrare comună  prof. dr. ing. Traian Negrescu și prof. dr. ing. Weldon Joseph Crook. Lucrarea  a fost prezentată în ședința „Academiei Franceze de Științe” din 29 iunie 1936 de către prof. Léon Guillet¹ și tipărită în periodicul „Rapoartele săptămânale ale ședințelor Academiei Franceze de Științe, vol. 202, din ianuarie-iunie 1936. 

Articolul face parte din „Restituiri”, o rubrică a „Revistei de Turnătorie” creată cu scopul de a readuce în atenția cititorilor vechi scrieri ale unor personalități românești, din domeniul științei și ingineriei materialelor. Personalitatea prof. dr. ing. Traian Negrescu a fost prezentată pe larg în nr. 1-2/ 2105 ale „Revistei de Turnătorie”. Este necesară o completare la cele scrise anterior. În activitatea didactică a prof. dr. ing. Traian Negrescu, o deosebită importanță a avut-o aceea de conducător de doctorat. Marele profesor a contribuit , prin această înaltă formă de învățământ, la educarea și formarea unor importante personalități ale științei și ingineriei materialelor și din învățământul superior românesc. Din acest grup de elită a făcut  parte și primul doctor inginer al „Politehnicii Carol al II-lea” din București, în 1936, profesorul inginer Welton Joseph Crook de la Universitatea Stanford,  Departamentul de Mine și Metalurgie. În tabelul 1 este prezentată o listă de personalități ale căror doctorate au fost îndrumate de Acad. prof. dr.  ing. Traian Negrescu.    

      Tabelul 1 

Nr. crt.	Numele și prenumele	Titlul lucrării de doctorat	Anul
1	Welton Joseph Crook	Cercetări experimentale asupra construcției mineralogice și acțiunii chimice a zgurilor la elaborarea oțelului.2	1936
2	Dulămiță Titi	Influența prelucrărilor mecanice pe bază de deformări plastice și a tratamentelor termice, asupra rezistivității unor materiale metalice pentru conductorii electrici.	1955
3	Geru Nicolae	Cercetări experimentale privind influența tratamentelor termice asupra proprietăților magnetice ale unora dintre materialele magnetice dure.	1955
4	Oprea Florea	Cercetări privind mecanismul și cinetica reducerii cu hidrogen la temperaturi joase a oxizilor unor metale neferoase.	1959
5	Popescu Nicolae	Cercetări experimentale privind îmbunătățirea proprietăților fizice și mecanice ale fontelor austenitice cu mangan, cu aplicație specială la cazul fontelor nemagnetice.	1958
6	Protopopescu Marius	Cercetări experimentale asupra fundamentelor științifice ale durificării aliajelor ușoare cu baza de aluminiu, cu aplicare la unele aliaje industriale de interes pentru R.P. Română.	1957
7	Oprescu Iulian *	Cercetări experimentale asupra materialelor metalo-ceramice elaborate din pulberi de aluminiu atomizate oxidate artificial.	1962

* Doctorat finalizat sub conducerea prof Stefan Mantea datorită decesului prof. Negrescu în 1960.

Weton Joseph Crook, inginer cadru didactic la „Departamentul Mine și Metalurgie” de la Universitatea Stanford din California (SUA), (1886- 1976 ) cunoscut specialist în chimie analitică, metalurgie fizică și analiză spectrală, absolvent, în 1911, a Universității Stanford la secția geologie și mine, cu titlul BA (Bachelor of Arts ), inginer în 1919 (engineer), Profesor asociat de metalurgie în 1921 (Associate Professor of Metallurgy), Profesor din 1927 (Professor), Profesor emerit (Professor Emeritus) de Metalurgie la  Departamentul de Știința și Ingineria Materialelor din Școala de Inginerie Stanford. (School of Engineering, Materials Science and Engineering). După: [1,2]   Ing. Welton Joseph Crook,  o personalitate nord-americană cunoscută din domeniul minelor și metalurgiei prin activitatea sa didactică, de cercetare științifică și de consultanță4,  s-a făcut remarcat prin numeroase lucrări, publicate  din care se pot cita:

a) chimie analitică:   •„Determination of Molybdenum in Ores” („Determinarea Molibdenului din minereuri”), 1918, După: [3];                                                                                                                                                     b) metalurgie fizică:

• „Recalescence and Decalescence Points of Steel” (Punctele de recalescență și decalescență ale oțelului”5),1925, După: [4];

c) spectroscopie:                                                                                                                                             •Table of arc spectrum lines arranged in order of wave length, 2785 a. u to 3505 a.u 1933 ( „Tabel ale liniilor spectrului arc aranjate în ordinea lungimilor de undă de la 2785 la 3505 Ångström, 1Å = 10^-10 m.), 1933, După[2];                                                                                                                                                       • „Metallurgical spectrum analysis”, („Analiza spectrală metalurgică”), 1935.                                                         După: [5].                                                                                                                                                                                                                                        

În nr. 5-6/2015 ale „Revistei de Turnătorie” mi-a apărut un articol din ciclul: 
„Lucrări ale prof. dr. ing. Traian Negrescu prezentate la Academia Franceză de Științe (II)” cu titlul: „Considerații asupra relațiilor de echilibru ale oxizilor de fier în zgurile cuptoarelor de afinare” 

În rezumat : Lucrarea din 1936 are co-autori pe prof.dr. ing. Traian Negrescu și prof. dr.ing. Welton Joseph Crook. Joseph Crook a fost profesor la Universitatea Stanford, Departamentul de Mine și Metalurgie, doctor inginer al Școlii Politehnice București "Carol al II-lea". Lucrarea tratează despre echilibrul oxizilor de fier în zgurile metalurgice, de la cuptoare de rafinare. Zgura este formată din materialele sterile din încărcătură, din cenușa cocsului și a altor materiale reducătoare auxiliare. Proprietățile fizico-chimice ale zgurilor sunt importante în fabricarea oțelului. Zgura este un sistem format din oxizi acizi, cum ar fi SiO2 și P2O5, și oxizi bazici, cum ar fi FeO, CaO, MgO etc. In unele zguri Al2O3 este de asemenea prezent. Patru componente principale (SiO2, CaO, MgO și Al2O3) constituie aproximativ 96% din zgură. Componentele existente în cantitate mai mică sunt: MnO, TiO2, K2O, Na2O, S și P. Prin analiza chimică a unei serii de zguri sintetice, care se prepară din amestecuri de silice, var și oxid feric, topite la 16500 C, s-a identificat separat conținutul lor în FeO și Fe2O3.
Prin analiza acestor zguri, am constatat că oxidul feric este găsit uneori în stare liberă, dar aceasta face, de asemenea, compuși: (magnetita «Fe3O4», ferita de calciu «CaFe2O4», etc.). Distribuirea fierului între cele doi oxizi nu poate depinde numai de funcții matematice simple, cum ar fi rapoarte ale ale nivelurilor de silice și var, silice și fier total, etc. Distribuția este determinată de natura compușilor formați și, prin urmare, indiferent de această funcție, nu poate lua o formă simplă decât atunci când compozițiile chimice sunt exprimate în procente moleculare.
S-a construit cadrul general al sistemului SiO2-Fe2O3-FeO-CaO
Pe de altă parte, am încercat să aplice ecuația cantitativă (1)
(1) 2 (Fe2O3) + (SiO2) – 4(FeO) = 0 (molecula), pentru diverse analize ale zgurilor de la cuptoarele industriale. Au fost constatate de către autori acorduri remarcabile, indiferent de natura cuptoarelor de rafinare (convertizor, cuptor Martin, cuptor electric), sau de căptușeala refractară, acidă sau bazică.
Punctele reprezentative ale zgurilor experimentate sunt identice și corespund riguros în condițiile de lucru, din cele mai multe cuptoare industriale de rafinare, se încadrează de fapt în nivelul de echilibru al planului de oxizi de fier sau compoziția chimică a zgurilor finale.

„Lucrări ale prof. dr. ing. Traian Negrescu, academician din 1955, prezentate la Academia Franceză de Științe: „Considerații asupra sensibilității cantitative a liniilor spectrale”

Apariția unui nou număr din „REVISTA DE TURNĂTORIE” este o dovadă că specialitatea noastră nu a murit. Nu mor caii când vor câinii! Să scoți astăzi o revistă tehnică, cu 6 apariții/ an și în condiții grafice deosebite este o adevărată performanță. În această revistă există o rubrică „RESTITUIRI” ( la care colaborez) în care sunt publicate (total sau în rezumat) articole foarte vechi aparținând unor mari personalități ale specialității „Știința și Ingineria Materialelor”. După un prim articol al acad. Al. Rău din 1930 „Fisuri care apar la turnarea lingourilor” din nr.3-4/2013, în nr. 1-2/2015 am prezentat articolul:„Lucrări ale prof. dr. ing. Traian Negrescu, academician din 1955, prezentate la Academia Franceză de Științe: „Considerații asupra sensibilității cantitative a liniilor spectrale” (I) Acest articol datează din 1927. Articolul dr. ing. Traian Negrescu „Considerații asupra sensibilității cantitative a liniilor spectrale” a fost prezentat în ședința „Academiei Franceze de Științe” din 1 august 1927 de către prof. Georges Urbain (îndrumătorul său de doctorat) și tipărit în periodicul „Rapoartele săptămânale ale ședințelor Academiei Franceze de Științe, vol. 195, iulie - decembrie 1927. În rezumat:
„Studiind seriile de aliaje binare în care conținutul unuia din elemente se reduce treptat, autorul a cercetat care este efectul acestei scăderi în structura spectrului obținut în acest caz. Datele spectrogramelor au fost extrase în funcție de intensitățile liniilor metalului pur, până la limita lor de dispariție lor în cazul liniei corespunzătoare celui mai sărac aliaj. Autorul a alcătuit tabele, prin stocarea liniilor una după alta, în funcție de limitele de apariție. Atunci când conținutul de metal, care servește ca sursă de emisie scade, intensitatea scade treptat până la dispariția liniilor. Această reducere se manifestă pentru toate liniile aferne aceluiași metal, indiferent de natură sau de origine.” Pe lângă acestea am prezentat și o sinteză teoretică cu scopul de a facilita înțelegerea articolului și o serie de note explicative asupra unor noțiuni și cuvinte care au apărut în articol.
În concluzie, am pășit pe baze solide create de înaintașii noștrii, dintre care pe mulți i-am cunoscut la conferințele și congresele de specialitate la care am participat, ne-au fost profesori în facultate sau șefi ( directori, șefi de catedră, șefi de secție sau laboratoare de cercetare).

ROMANIA: PRODUCȚIA DE PIESE TURNATE ÎN 2013

Producția de piese turnate a României

(După: „Revista de Turnătorie” nr. 11-12/2014)

Total piese: 103.038 tone /2013 (cu 11% mai puțin ca în 2012) din care:

- Fontă: 29284 tone  din care: 3024 tone Fontă cu grafit nodular și 875 tone Fontă maleabilă; Nr. turnătorii: 40

- Oțel: 15419 tone din care: 8457 tone oțel carbon și 6962 tone  oțel aliat; Nr. turnătorii: 39

- Aliaje neferoase: 58335 tone din care: aliaje Cu 4216 tone, aliaje Al 48725 tone ,

aliaje Mg 5050 tone , aliaje Zn 174 tone, alte aliaje 170 tone. Nr. turnătorii: 55

Nr. turnătorii total: 134/ 2013